Usturoiul (Allium sativum)

Dragii mei, în acest articol puteți găsi câteva detalii tehnice despre această plantă miraculoasă. Așadar, usturoiul este o plantă perenă, comestibilă folosită ca aliment, condiment iar în medicina populară, medicament. Se cultivă anual sau bienal. Are in sol un bulb alcătuit din mai mulţi bulbili. La suprafaţa solului prezintă frunze lanceolate. Intrucât nu formează flori și semințe permite înmulțirea usturoiului numai pe cale vegetativă. In anul al doilea se formează tulpina floriferă, care poartă o cimă globuloasă, umbeliformă, alcătuită din flori slab colorate. Bulbul este format din bulbili acoperiți – căței – îmbrăcați fiecare într-o cămașă și toți în comun cu 2-3 cămăși pergamentoase, colorate diferit, culoarea fiind un caracter de soi. Popular, bulbul se numește căpățână. Frunzele sunt lineare, lanceolate și formează la bază o tulpină falsă, de culoare verde-albăstruie. Este originar din Africa şi Asia centrală, a fost introdus în cultura europeană din antichitate şi folosit în scopuri condimentare şi terapeutice, fiind socotit ca panaceu (remediu atotvindecător) . La noi în țară se cultivă în toate regiunile. Regnul: Plantae Increngătura: Spermatophyta Subincrengătura: Magnoliophytina Clasa: Liliopsida Subclasa: Liliidae Ordinul: Liliales Familia: Liliaceae Compoziția chimică :  Principalii componenţi dozaţi in bulbii de usturoi sunt: glucidele (20,6 – 30,9 %), proteinele (6,0 %), lipidele (0,12 %), aminoacizii liberi (1,2 %), saponinele (0,07 %), β-sitosterolul şi apa 63,5 %. Souci ş.a. (1981) au constatat că vitaminele sunt reprezentate in principal de acidul ascorbic (14,0 mg/ 100 g), alături de care se găsesc cantităţi mai mici de nicotinamidă (0,60 mg/ 100 g), tiamină (0,20 mg/ 100 g) şi tocoferol (0,10 mg/ 100 g). Bulbii de usturoi au un conţinut de 1,42 % substanţe minerale, dintre care in cantitate mai mare se găsesc: potasiu 515 mg/ 100 g, fosforul 134 mg/100 g, calciu 38 mg/ 100 g, magneziul 36 mg/ 100 g şi sodiul 32 mg/ 100 g. Du şi Francis (1975) au precizat că in catafilele ( Frunze reduse, de forma unor solzi, care se găsesc pe tulpinile subpământene sau la exteriorul mugurilor.) usturoiului se găsesc antociani reprezentaţi de cianidin 3-glucozid. In substanţele volatile din bulbii de usturoi, Pino ş.a. (1991) au identificat 14 componenţi dintre care ponderea au deţinut-o diallil trisulfidul 31,90 %, allil metil trisulfidul 21,70 % şi diallil disulfidul 20,70 %. O concentraţie de peste 1 % din totalul componenţilor identificaţi, s-a constatat la: diallil sulfid 7,90 %, allil metil disulfid, 5,60 %, allil metil sulfid 4,40 %, allil propenil disuldid 2,30 %, dimetil trisulfid 1,60 %, 3-vinil-1,2-diti-5-en 1,40 %, 1,2-ditiociclopentan-3 1,10 %, iar o concentraţie mai mică de 1 % din totalul componenţilor s-a determinal la următorii componenţi: 3-vinil-1,2-diti-5-en, dimetil disulfid, 1,2,3-triti-4-en şi allil propil trisulfid. Bulbii de usturoi conţin 1,8 % alliina, care este un alliil-cisteinsulfoxid ce poate fi transformată in prezenţa alliinazei in allicină – allil-2-propeniltiosulfinat. Lawson (1993) a constatat că allicina este o substanţă ce diminuează semnificativ conţinutul de lipide din sange, iar Leighton ş.a. (1992) au precizat că flavonolii din această specie, reprezentaţi in principal prin quercetine, inhibă creşterea tumorilor. Calvey ş.a. (1997) au identificat in extractele de usturoi cantităţi mici de ajoen (tiosulfinat), substanţă cu un potenţial rol antitrombotic. Din florile de usturoi au fost extrase saponine spirostanice aşa cum este sativozidul-R2 care este o substanţă activă cu efect insecticid (Matsuura ş.a., 1989). Soiuri de usturoi :  De Cenad – un soi de cultură răspândit în partea se sud-vest a țării. Are 2 forme: una de toamnă, rezistentă la temperaturi scăzute și una de primăvară. Este un soi cu creștere viguroasă, gust iute puternic, însă plăcut. De Moldova – cultivat pe suprafețe mari în nordul Moldovei. Are 2 forme: de toamnă, mai productiv și de primăvară. Are creștere mijlocie. Bulbii au gust iute, cu miros pătrunzător. Este rezistent la secetă și temperaturi scăzute. Alte soiuri: Roșu de toamnă, Alb de vară, de Albania. Cerințe față de climă, sol și substanțe fertilizante Usturoiul este puțin pretențios la căldură. Bulbii încep să vegeteze de la +4 °C și se pot planta din toamnă. Nu suportă umbra, cerând locuri însorite. Culturile îmburuienate dau producții mici. Seceta reduce producția, iar umezeala în exces, în timpul maturizării bulbilor, provoacă putrezirea lor. Producții mari de usturoi se obțin pe solurile aluvionare, bogate în substanțe fertilizante. Sursa: http://www.fermier.md Mulțumesc, dacă ți-a plăcut te invit să citești și “Legenda Usturoiului” . Cu drag de știință, Andreea M.Stoica