Ferenc Pariz Papai-Ungurul și Pomul Întelepciunii în Transilvania

Papai-Pariz-Ferenc   876

Ferenc Pariz Papai-Ungurul și Pomul Întelepciunii

“Pax Corporis” (Pacea Corporală)-prima carte știintifică publicată în Transilvania

“Cartea e pomul întelepciunii”, proverb unguresc.

Dragii mei cititori, poveștile încep mereu cu a fost odată ca niciodată, că dacă nu ar fi fost nu s-ar mai fi povestit…așa se întâmplă și cu istorisirea în cauză….dacă nu ar fi fost, eu nu aș mai fi avut azi ce să vă spun.

Cândva, unul din cei mai importanti oameni din viata mea, mi-a împărtășit faptul că tare i-ar fi plăcut ca întâmplările istorice pe care le învăta la școală, să fie puse în context international, politic, știintific,artistic, social.

Voi încerca de-a lungul postărilor mele să fac acest lucru, deoarece trebuie să recunosc, este deosebit de captivant să descoperi că în momentul în care Mihai Viteazu încerca pentru prima data să unească Principatele Române, Wiliam Gilbert descoperea câmpul magnetic al Pământului, iar Galileo Galilei se afla la începutul aventurii sale cosmice, aventura care avea să cuprindă în spiritul său, întreaga umanitate.

În perioada în care ne aflăm, lumea mai aruncă încă un pumn de pământ pe mormântul celui care a ridicat privirea omenirii spre stele și-a descoperit mișcarea de rotatie a planetei noastre în jurul Soarelui ( teoria heliocentrică), Galileo Galilei.

Totuși oamenii aveau multe motive să fie bucuroși, se inventase microscopul în Olanda, barometrul în Italia iar Thomas Hobes, publica celebra sa lucrare “Leviathan”, fără să mai punem la socoteală faptul ca Isaac Newton punea bazele știintei așa cum o știm azi( fizica newtoniană), făcând descoperiri peste descoperiri în mecanică, optică, matematică, descriind “Legea atractiei universale” și “Teoria gravitatiei”

Așadar mai aproape de bătăile inimilor noastre, pe meleaguri românești, la peste cincizeci de ani după prima unire istorică a lui Mihai Viteazu, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (Tara Românească) și pe când Moldova încerca zadarnic să scape de sub influenta Marii Porti Otomane, ne aflăm în epoca de aur a Transilvaniei sec XVII, secolul luminilor.

Transilvania este în acest moment centrul culturii ungare și al umanismului, principalul bastion al Protestantismului în Europa de Est și singura țară europeană în care romano-catolici, calviniști, luterani și unitarieni se bucură de libertate religioasă totală.

Eroul povestirii noastre se numește Ferenc Pariz Papai (10 mai 1649- 10 septembrie 1716) iar mediul online nu a reușit să-l cunoască foarte bine. Este fiul principelul de Transilvania, Rákóczi György al II-lea și Sofiei de Bathory. Deși ungur, destinul său știintific avea să fie unul românesc. Rămas orfan la vârsta fragedă, Ferenc Pariz Papai merge la școală în Târgu Mureș și apoi la liceu în Aiud.

Inteligenta și dragostea de cunoaștere îl propulsează în Leipzig, Margburg și Frankfurt, unde studiază știintele medicale.

În acea perioadă apar noi tratate de anatomie functională, se realizează prima traheotomie , se descoperă vasele limfatice, capilare și globulele roșii, iau naștere primele specializări pe afectiuni cardiace și malarie, se încearcă tratamente cu fier pentru combaterea anemiilor, cu sulfat de cupru şi zinc pentru bolile de piele și cu mercur pentru sifilis.

În Transilvania erau cunoscute moașele iar în popor, medicina se practica fără vreun temei ştiinţific, bazându-se pe tradiţie. Primele medicamente sunt aduse din Europa de către medici străini ce lucrau la curtea domnitorilor.

Revenind la eroul nostru din poveste, acesta se întoarce la Aiud (jud. Alba) unde pune bazele unei catedre de filosofie a naturii și știinte medicale, pe care o conduce până la sfârșitul vietii.

Într-o lume dominată de misticism, lipsită de informatii și posibilităti, Ferenc Pariz Papai nu numai că se întoarce în mijlocul poporului transilvănean având cunoștinte pe care le promovează la catedra sa dar pentru prima data în istoria noastră știintifică, aduce știinta în mijlocul societătii publicând la Cluj, prima lucrare medicală de amploare, Pax Corporis-Pacea Corporală, ce combate farmecele, leacurile băbești, încercând prin aceasta să vină în ajutorul poporului fără asistentă medicală.

Într-un moment în care influenta lui Newton schimbă major sistemul știintelor separându-le pe cele exacte (știintele naturii) de alte discipline (filosofie, teologie), “Pax Corporis” (Pacea Corporală) reprezintă un tranzit valoros realizând o combinaţie echilibrată dintre medicină, teologie şi filozofie.

Prin prima carte știintifică publicată în Transilvania, un ungur, Ferenc Pariz Papai, este eroul care plantează pentru prima dată în pământ românesc, pomul întelepciunii (așa cum spune un proverb unguresc) . Un pom ale cărui roade aveau să înlocuiască lipsuri imense în mijlocul oamenilor simpli și să combată pentru prima dată pseudoștiinta în spiritele încăpătânate, românești.

Surse: http://cnir.conference.ubbcluj.ro; www.scientia.ro;

Istoria Știintei și Tehnicii în România, București, 1985

Cu drag de știintă,

Andreea M. Stoica

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s